Alegerile din Găgăuzia, puse „pe pauză”. Op-Ed de Veaceslav Craciun

 

Adunarea Populară din autonomia Găgăuză (APG-Y) n-a participat la luarea deciziei privind amânarea propriilor alegeri. Acesta e o dovadă clară a caracterului defectuos al APG-Y ca parte a sistemului politic

Veaceslav Craciun

După anunțarea stării de urgență în Republica Moldova, multă lume la Chișinău s-a apucat de prognoze privind influența regimului de restricții asupra aranjamentelor politice și a termenelor de alegeri anticipate. Între timp, decizia Comisiei regionale de situații excepționale din Găgăuzia deja a generat modificări politice directe: alegerile în Adunarea Populară, care este organul legislativ regional, prevăzute pentru 16 mai au fost „puse pe pauză”. În căutarea cauzelor care ar justifica această decizie, în afară de criza pandemică, apar în mod inevitabil și motive politice.

Inițiativa lui Igor Dodon

„De a suspenda derularea campaniei de alegeri a deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, începând cu 1 aprilie până pe 30 mai. Acesta este un extras din Hotărârea Comisiei regionale pentru situații excepționale din UTA Gagauz-Yeri, care a devenit evenimentul de top al săptămânii trecute și, practic, a creat un precedent în istoria alegerilor din autonomie.

Din punct de vedere formal, decizia a constituit reacția Comisiei la interpelarea speakerului APG-Y Vladimir Cîssa, care a solicitat o lămurire privitor la posibilitatea alegerilor în condițiile regimului de stare de urgență, anunțat în țară. Dar discuția despre ce va fi cu alegerile a început cu câteva zile înainte, și nu la Comrat.

Pe 30 martie, la ședința fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor Igor Dodon a dat glas ideii, că în condițiile crizei pandemice alegerile parlamentare anticipate și oricare alte alegeri ar trebui să fie suspendate până la stabilizarea situației. Ex-președintele a propus să se facă o adresare către autoritățile Găgăuziei de a transfera alegerile în APG-Y într-o perioadă mai îndepărtată. Tot atunci, liderul socialiștilor a examinat tema în cauză și cu bașkanul Găgăuziei Irina Vlah.

„Am prezentat conducerii UTA Gagauz-Yeri inițiativa, ieri am discutat la telefon și cu Bașkanul că aceste alegeri trebuie amânate pentru că e pandemie peste tot. Îi venim de hac pandemiei, și după asta intrăm în alegeri”, – a declarat Dodon la un post de radio.

Irina Vlah deocamdată nu și-a expus poziția privitor la organizarea alegerilor. Ce ține de speakerul APG-Y, acesta și-a motivat adresarea către Comisia regională Situații Excepționale cu situația de criză pandemică.

„Spitalele sunt suprasolicitate. Trebuie să ieșim din situație, medicii înfruntă situația deja de un an… M-am adresat CSE și consider că am făcut-o corect”, a declarat Vladimir Cîssa.

Amânarea alegerilor: pro și contra

Nu toți colegii lui Vladimir Cîssa au fost pentru a lua această cale de dezvoltare a lucrurilor. Pe 2 aprilie deputații au avut o ședință în cadrul căreia mulți s-au revoltat că Comisia și-a asumat răspunderea pentru rezolvarea unei situații care nu ține de competența ei. O serie de aleși au menționat că CSE ar fi trebuit să consulte părerea Adunării Populare, ea limitându-se doar la o trimitere la adresarea speakerului.

Adversarii amânării alegerilor au menționat situația imprevizibilă din Moldova și că decizia Comisiei naționale pentru Situații Excepționale ar putea fi contramandată. Bunăoară, deputatul APG-Y Nicolai Ormangi a propus ca CEC să continue înregistrarea candidaților și ca vinerea ce vine, dacă regimul de SE se va menține, să se recurgă la amânarea alegerilor.

Ex-șeful Direcției principale SIS pentru Gagauz-Yeri deputatul Mihail Jelezoglo a propus să se ia o pauză de 2 săptămâni. În viziunea lui, la acea vreme deja se va cunoaște poziția Curții Constituționale privind introducerea regimului de SE și deputații vor fi în stare să ia o decizie conformă.

Iar deputatul Serghei Cimpoieș s-a pronunțat în mod univoc pentru amânarea alegerilor.

„Chiar dacă admitem că vom petrece câine-câinește alegerile, instanțele de judecată nu le vor valida. Este legea republicană. Ea își are acțiunea pe întreg teritoriul țării. Dacă hotărârea e adoptată de Parlament, aceasta devine o normă imperativă și se aplică în mod automat. Noi trebuie să respectăm legea”, – declarat Cimpoieș.

În ziua următoare ședinței Adunării Populare, CEC a Găgăuziei s-a achitat de misiunea formală și a constatat imposibilitatea alegerilor fixate pe 16 mai în condițiile SE. Opt din nouă membri ai CEC au votat pentru sistarea recepționării documentelor, eliberării listelor de subscripție și înregistrării candidaților.

Сui prodest?

Participanții la alegerile în APG-Y au câștigat din timp, deși e nu prea clar cum le-ar putea folosi. Amânarea campaniei electorale nu poate fi un scop în sine. Scenariul în cauză ar avea rost dacă s-ar realiza anumiți pași de consolidare a pozițiilor proprii ale candidaților sau de organizare a unor strategii, extinse în timp. Nici candidații, nici grupările din spatele lor nu arată semne că ar fi interesate de așa ceva. Din curtea socialiștilor situația arată altfel.

Igor Dodon promovează teza că organizarea alegerilor e legată de anumite riscuri. Să-i venim de hac pandemiei și intrăm în anticipate, afirmă reprezentanții socialiștilor. Încă o săptămână în urmă această poziție avea cel puțin o verigă slabă – alegerile fixate pentru 16 mai în APG-Y. Nu se putea vorbi despre riscurile unor alegeri anticipate la nivel național și să se treacă cu vederea riscurile legate de campania găgăuză. După decizia CSE din autonomie argumentele lui Igor Dodon au mai prins la greutate, chiar dacă au provocat reacții diferite.

În Găgăuzia multă lume a înțeles amânarea alegerilor ca pe o tentativă a deputaților de a mai încălzi locul. Nu e chiar așa, deși o parte din deputați chiar s-au entuziasmat de această perspectivă. Mult mai important este alt moment: Adunarea Populară din autonomia Găgăuză n-a participat la luarea deciziei privind amânarea propriilor alegeri. Acesta e o dovadă clară a caracterului defectuos al APG-Y ca parte a sistemului politic. Situația creată e destul de emblematică, atât din punct de vedere al funcțiilor de care dispune acest organ, cât și al perspectivelor de dialog pe care le va avea cu autoritățile centrale.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/alegerile-din-gagauzia-puse-pe-pauza-op-ed-de-7978_1080784.html#ixzz6r8zQoUtG