Experiența europeană și garantarea competențelor: Găgăuzia în așteptarea unei conferințe internaționale. Op -Ed de Veaceslav Craciun

S-ar putea întâmpla ca în cadrul conferinței, preconizate pentru sfârșitul anului, bașcanul va încerca să readucă în actualitate tema garanțiilor constituționale. Referințele la experiența europeană ar putea deveni un argument puternic în favoarea Comratului...

Veaceslav Craciun

Într-a doua jumătate a anului 2021 în Republica Moldova este planificată o conferință internațională importantă, consacrată apariției și perpetuării autonomiilor politice. Evenimentul se va produce sub egida OSCE, iar în prim-plan se va afla experiența Gagauz-Yeri și posibilitatea aplicării în regiunea dată a practicilor europene privind formațiunile teritoriale.

Pregătirea de conferință

Bașkanul Găgăuziei Irina Vlah și șeful misiunii OSCE în Republica Moldova Claus Neukirch au discutat săptămâna trecută detaliile privind pregătirea conferinței. Părțile au declarat că una din sarcinile forului va fi identificarea căilor de evoluție a autonomiei găgăuze în componența Republicii Moldova cu aplicarea „celei mai bune experiențe europene”.

Ideea organizării evenimentului a fost susținută de speakerul Parlamentului Zinaida Greceanîi. Ea a promis sprijin organizațional și stimularea participării parlamentarilor din toate fracțiunile.

Pentru întâia dată ideea unei conferințe internaționale a fost sonorizată în septembrie 2020 în timpul unui eveniment online cu participarea Irinei Vlah, a unui grup de deputați ai Adunării populare, președintelui Comisiei de la Veneția Gianni Buquicchio și a altor reprezentanți ai OSCE, care evoluează ca organizator al reuniunii.

În acel episod liderii Găgăuziei au relatat cum au studiat experiența funcționării autonomiilor europene, în special, a Tirolului de Sud, Walesului și insulelor Aland. În viziunea reprezentanților găgăuzi, mecanismul interacțiunii acestor regiuni cu autoritățile centrale ale țărilor respective în chestiuni de limbă, finanțe și sfera socială ar putea fi aplicate în autonomia găgăuză.

Experiența europeană și cea moldovenească

Paralela cu autonomiile europene, promovată cu insistență de reprezentanții Comratului este destul de relativă. Dorința de a lua ca reper experiența Tirolului de Sud în Italia, insulelor Aland în Finlanda și Walesului în Marea Britanie, cu un nivel înalt al competențelor teritoriilor în cauză, le pare a fi logică diriguitorilor găgăuzi. Dar fiecare din autonomiile numite au apărut într-un context specific. Actuala lor situație de teritorii înalt dezvoltate cu competențe garantate a fost precedată de procese de durată seculară, conținând și pagini rușinoase de strămutări forțate, asimilare impusă și chiar acțiuni teroriste.

Pe acest fundal, experiența noastră proprie, moldovenească, de formare a autonomiei teritoriale găgăuze apare destul de rezonabilă și poate fi dată drept exemplu pentru alții. Pe plan istoric, „chestiunea găgăuză” a cunoscut o dezlegare relativ pașnică și în termeni restrânși. Legea privind statutul special al Gagauz-Yeri, adoptată în 1994, în garnitură cu bazele legislației regionale elaborate ulterior, stabilesc toate aspectele principale privind colectarea impozitelor, funcționarea limbilor și alte momente, care prezintă interes pentru liderii găgăuzi în context european.

Astfel Legea privind bazele sistemului de impozite al Gagauz-Yeri stipulează că în bugetul autonomiei rămâne TVA, impozitul pe venit, diverse accize și alte tipuri de impozite și plăți. Iar legea din 1994 stipulează că în regiune se aplică trei limbi oficiale și corespondența cu organele puterii și instituțiile centrale poate avea loc în limba rusă.

Garanții constituționale

În cazul Găgăuziei problema constă nu în recunoașterea competențelor, ci în proasta lor executare. La Comrat se consideră că e o problemă că împuternicirile regiunii nu sunt garantate de Constituție și din această cauză dezvoltarea legislației naționale de ramură are loc în condiții de detașare totală sau parțială de prevederile legislației de bază stabilită pentru autonomie în anul 1994.

Autoritățile Moldovei și Gagauz-Yeri au încercat să obțină o decizie la nivel european privind garanțiile constituționale a competențelor găgăuze. La sfârșitul anului 2001 Comisia de la Veneția a fost solicitată să dea o încheiere la modificările care vizau competențele autonomiei într-un nou proiect al Constituției Republicii Moldova. Deja în martie 2002 un grup de raportori ai CV, după o serie de consultări la Chișinău și la Comrat, s-a pronunțat pentru introducerea în Legea de bază a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri. Dar aceste propuneri nu au ajuns să-și schimbe statutul de recomandări nerealizate.

În anii din urmă tema garanțiilor constituționale pentru competențele găgăuze a răsunat arareori și în surdină. Luând în calcul menționarea accidentală a acestei probleme în unele discursuri ale Irinei Vlah, se poate presupune că șeful regiunii, chiar dacă împărtășea viziunea în cauză, nu-și propunea ca prioritate atingerea acestui scop. Același lucru poate fi spus univoc și despre Adunarea populară a regiunii.

S-ar putea întâmpla ca în cadrul conferinței, preconizate pentru sfârșitul anului, bașcanul va încerca să readucă în actualitate tema garanțiilor constituționale. Referințele la experiența europeană ar putea deveni un argument puternic în favoarea Comratului.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/experienta-europeana-si-garantarea-competentelor-gagauzia-in-asteptarea-unei-7978_1079871.html#ixzz6nHN9MIxL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *