Găgăuzia, ca factor în relația Moldovei cu Europa. Pe urmele noului Plan de acțiuni al Consiliului Europei pentru Moldova. Op-Ed de Veaceslav Craciun

 

Aceasta e o provocare atât pentru puterea centrală, cât și pentru conducerea autonomiei, de la care se cere convingere în dialogul cu partenerii europeni și un plan concret la îndemână și o viziune argumentată asupra situației, chiar dacă are la bază opinii diferite privind funcționalitatea Găgăuziei. În ultimă instanță, aprecierile pe care birocrația europeană le va da dezvoltării dialogului între Chișinău și Comrat pot deveni un important indiciu al sincerității aspirațiilor europene ale Republicii Moldova...

Veaceslav Craciun

Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova în anii 2021-2024, care a fost prezentat la Strasbourg săptămâna trecută cu participarea președintelui Republicii Moldova, prevede și unele reforme legate de Găgăuzia. Bunăoară, autonomia și unele ei instituții sunt vizate în document în contextul consolidării conducerii democratice, fortificării potențialului instituțional și armonizării legislației naționale. Asta în timp ce pe agenda politicii interne, Găgăuzia se menține într-un context contradictoriu – în afara unor mișcări de sporire a funcționalității autonomiei, din partea reprezentanților puterii uneori se produce contestarea bazei legale a competențelor de care dispune regiunea.

CEC-ul Găgăuziei și dezvoltarea legislației naționale

Planul de acțiuni pentru anii 2021-2024 făcut public nu conține vreun capitol consacrat în mod separat Autonomiei găgăuze, dar denotă, totuși, o anumită atenție față de regiune. În special, documentul menționează că noul PA se bazează pe realizările din Planul anterior, inclusiv, fortificarea „potențialului instituțional al Comisiei electorale centrale a UTA Gagauz-Yeri”.

În capitolul dedicat situației privind democrația în Republica Moldova se spune că buna guvernare în Republica Moldova (good governance) „se confruntă la nivel local cu probleme serioase și solicită consolidarea potențialului administrativ și instituțional al organelor locale de autoadministrare, mai ales, în ceea ce privește gestionarea finanțelor și a resurselor umane”. În acest context, PA precizează că în cadrul planurilor precedente Consiliul Europei interacționa cu CEC al Republicii Moldova și Comisia Electorală regională a Gagauz-Yeri în scopul perfecționării capacității de organizare și derulare eficientă a alegerilor”.

Tema alegerilor este explorată și în contextul necesității de a perfecționa  legislația electorală. Între altele, schimbările dorite ar trebui să includă, conform PA, „armonizarea bazei legislative și normative, precum și a practicii între nivelul central și organele locale de conducere a alegerilor, în special, între Comisia Electorală Centrală și Comisia Electorală a UTA Gagauz-Yeri”.

Maia Sandu despre Găgăuzia

Subiectul Găgăuziei a făcut parte și din discursul președintelui Maia Sandu, prezentă la sesiunea APCE. Dacă e să fim corecți, autonomia n-a fost invocată în alocuțiunea șefului statului, ci în cadrul discuțiilor cu parlamentarii, care a urmat. Astfel, deputatul din partea Ungariei Barna Sigmund s-a interesat la Maia Sandu ce influență are mișcarea unionistă din Moldova asupra autonomei găgăuze.

Răspunzând la această întrebare, determinată, probabil, de interesul sporit al Budapestei față de cele trei județe vorbitoare a limbii maghiare (supranumite Ținutul Secuiesc) și, la modul general, față de dezvoltarea autonomiilor teritoriale, Sandu a dat asigurări că ideea unionistă în niciun mod nu pune în pericol Găgăuzia.

„Mișcarea în cauză ființează de la începutul independenței și nu există niciun pericol pentru autonomia Găgăuziei. Voi continua efortul de a formula sarcini comune, care vor stimula coeziunea în societate. În recentele alegeri am obținut voturi din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, mai puțin, posibil, în Găgăuzia, dar cu toate acestea, eu voi continua efortul pentru a consolida societatea în scopul unor obiective comune”, a remarcat Maia Sandu.

Sandu a dat răspuns și întrebării deputatului Ahmet Yıldız din partea Turciei, care s-a interesat de soarta unui proiect de lege din lista „inițiativelor găgăuze”. Vorba e despre amendamentul (care nu a fost votat de Parlament) la Legea privind statutul special al Gagauz-Yeri, conform căruia modificarea acestei legi ar urma să se facă doar cu avizul pozitiv al Adunării Populare a regiunii.

În viziunea președintelui, acest subiect a fost politizat, ceea ce a condus la „compromiterea procesului”.

„Rezultatul nu este ideal, dar, cu toate acestea, suntem gata de discuții. Am dori ca toți să se simtă în securitate confortabilă. Cât privește coexistența pașnică a naționalităților, sunt pentru aceasta”, a declarat Maia Sandu.

Competențele autonomiei: între implementare și contestare

De notat că invocatele „inițiative găgăuze” reprezintă una din puținele decizii legislative privind sporirea funcționalității Autonomiei găgăuze, adoptate în ultimii ani. În cadrul altor inițiative elaborate pe platforma Grupului de lucru a deputaților din Parlamentul Moldovei și Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri pot fi remarcate amendamentele la legislația privind domeniul muzeelor, bibliotecilor, ocrotirea monumentelor. Toate acestea au fost elaborate cu susținerea experților europeni și țintesc armonizarea legislației naționale și regionale.

Cu toate acestea, parlamentarii moldoveni au demonstrat și reacții adverse la proiectele de legi legate de regiunea autonomă, chiar dacă inițiativele prezentate se proiectau pe obiectivele Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova. În special, deputații au respins în martie curent proiectul de lege privind completarea Codului electoral al Republicii Moldova cu un compartiment consacrat activităților CEC al Găgăuziei.

Deputatul IgorMunteanu din partea Plaformei „Demnitate și Adevăr” a calificat proiectul de lege drept o amenințare intereselor naționale.

„Voi vreți să clonați la nivel local o serie de instituții de stat și aceasta generează întrebarea despre adevăratele intenții ale regiunii. Aceasta contravine intereselor Republicii Moldova”, a declarat Igor Munteanu.

La fel, merită de a observa că două din trei cele mai importante proiecte de legi ale Grupului de lucru au fost adoptate de majoritatea parlamentară în protestul activ al opoziției, reprezentate de Platforma „Demnitate și Adevăr” și al partidului proprezidențial „Acțiune și Solidaritate”, care au încercat să blocheze tribuna Parlamentului în timpul aprobării în lectură finală a inițiativelor.

Un indicator al aspirațiilor europene

Găgăuzia și reformele conectate la ea pot deveni, dacă încă nu au devenit, un factor permanent al viitoarelor planuri de acțiuni ale Consiliului Europei pentru Republica Moldova, precum și al agendei relațiilor țării noastre cu organismele europene internaționale. Despre aceasta mărturisește una din dispozițiile finale ale PA, care stipulează că „interacțiunea cu partenerii din regiuni contribuie la sporirea responsabilității și stabilității în reforme și trebuie să fie intensificată”.

Aceasta e o provocare atât pentru puterea centrală, cât și pentru conducerea autonomiei, de la care se cere convingere în dialogul cu partenerii europeni și un plan concret la îndemână și o viziune argumentată asupra situației, chiar dacă are la bază opinii diferite privind funcționalitatea Găgăuziei. În ultimă instanță, aprecierile pe care birocrația europeană le va da dezvoltării dialogului între Chișinău și Comrat pot deveni un important indiciu al sincerității aspirațiilor europene ale Republicii Moldova.

Planul de acțiuni este o inițiativă strategică comună a Consiliului Europei și autorităților Republicii Moldova, consacrată perfecționării legislației și instituțiilor de stat moldovenești și aplicării reformelor în domeniul democrației, drepturilor omului și justiției în conformitate cu practica europeană general-acceptată. Bugetul finanțării Planului de acțiuni (PA) este de 13,7 milioane de euro și se constituie din programele comune ale Republicii Moldova și UE, contribuții benevole ale țărilor donatoare, precum și direct din bugetul Consiliului Europei.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/gagauzia-ca-factor-in-relatia-moldovei-cu-europa-pe-7978_1081264.html#ixzz6t7PSK1rr